Istorie medievala

> inedit, istorie medievala

> De ce nu-si spalau farfuriile stramosii nostri, de ce se
> credea ca rosiile
> sunt otravitoare, de unde vine expresia "It's
> raining cats and dogs"
> ("Ploua cu pisici si caini") sau "Salvati de
> clopotel", de unde vine
> obiceiul priveghiului, de cate ori se spalau oamenii in
> Evul mediu?
> Raspunsurile le gasiti mai jos.
>
> Igiena...
> Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai
> rece decat v-ati
> dori, comparati situatia cu modul in care se spalau
> englezii prin anul 1500.
> Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca
> singura baie din an se
> facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti
> inca miroseau
> acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de
> "miresmele" transpiratiei
> si
> ca sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau
> in brate un
> buchet de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat
> de mireasa!) ;
> "Cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apa
> calda. Stapanul casei avea
> privilegiul de a se imbaia primul, in apa curata. In
> aceeasi apa urmau la
> spalat, rand pe rand, fiii si restul persoanelor de sex
> masculin din
> familie. Apoi venea randul femeilor si, la sfarsit, al
> copiilor, in ordinea
> descrescatoare a varstelor. In final, apa era atat de
> murdara, incat puteai
> pierde un bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici
> vorba "Nu arunca
> pruncul odata cu apa in care te-ai spalat". Regina
> Elisabeta I a Angliei a
> ramas celebra si prin urmatoarea declaratie, facuta cu
> mandrie:"Fie ca e
> nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal!"
>
> "Ploua cu pisici si caini".... Casele erau
> acoperite cu snopi de paie sau
> coceni, fara scanduri dedesubt. Acoperisul casei era
> singurul loc in care
> animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care
> cainii, pisicile si
> alte vietati mai mici (soareci, gandaci etc.) se cuibareau
> in paiele care
> acopereau casa. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si
> animalele cadeau
> uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut
> zicala "Ploua cu
> pisici si caini".Adapostirea animalelor in acoperis a
> fost si motivul pentru
> care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii
> fecale puteau
> murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee
> de a intinde
> deasupra patului un cearsaf, pentru protectie...
>
> Pragul...
> Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care
> deveneau
> alunecoase pe vreme umeda..Pentru marirea aderentei in
> timpul mersului, se
> presara prin casa pleava.Reimprospata te succesiv,
> straturile de pleava
> amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La
> deschiderea usii
> de la intrare, exista pericolul
> ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara
> din casa.. Problema a fost rezolvata prin inventarea
> pragului.
>
> Rosiile sunt otravitoare. ...
> Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan
> metalic mare, atarnat
> deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara,
> asa ca oamenii
> manca u mai mult fiertura de legume.. In zeama ce ram anea
> de seara se
> adaugau a doua zi apa si legumele si tot asa. Astfel, o
> parte din mancare
> ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau
> din vase
> realizate dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca
> acesta putea fi
> prelucrat mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care
> ajungea in
> organism si provoca otravirea sau chiar moartea. Din
> aceasta cauza, rosiile
> au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind
> otravitoare.
>
> Farfurii din coaja de paine...
> Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care
> tineau loc de
> farfurii. Vasele se mai
> faceau si din paine foarte veche, din care se scotea
> miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante
> de "farfurii" nu
> erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla
> des ca vasele sa
> faca viermi... Painea se impartea intre membrii familiei,
> in functie de
> statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja
> inferioara, din partea de
> jos a painii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult
> miez - iar
> oaspetii primeau coaja superioara.
>
> Priveghiul.. .
> Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din
> plumb. Combinatia
> alcool - plumb fiind atat de toxica incat ii scotea pe
> multi din uz pentru
> cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului
> erau considerati
> morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a
> fi ingropati li se
> mai dadea o sansa - erau asezati pe masa din bucatarie timp
> de cateva zile..
> Asteptind ca "mortul" sa-si revina - ceea ce se
> intampla de multe ori
> -
> rudele si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a
> aparut obiceiul
> priveghiului.
>
> Salvat de clopotel...
> Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de
> un clopotel.
> Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca,
> la inceputul
> secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de
> veci.. Solutia a
> fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor
> in niste depozite
> si refolosirea spatiului pentru un mort
> "proaspat". La deschiderea vechilor
> sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii
> pe interior. Dandu
> -si seama ca unii semeni de-ai lor au fost ingropati de
> vii, englezii au
> inventat un mecanism de salvare a celor ingropati de vii.
> De mana
> "mortului" era legata o sfoara, care, printr-o
> gaura in sicriu, era legata
> la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir
> supravegheau
> clopoteii. De aici vine vorba "saved by the bell"
> ("salvat de
> clopotel").
>
> Sa mai zica cineva ca istoria e plictisitoare. ..

DE CE TIPA OAMENII UNII LA ALTII

"Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:
-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
-Tipam deoarece ne pierdem calmul,zise unul dintre ei.
-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? inreba din nou inteleptul
-Pai,tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol.
Maestrul intreba din nou:
-Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta,ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati,cu atat mai tare trebuie sa strige,din cauza distantei si mai mari.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc,murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
In final,inteleptul concluziona, zicand:
-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta,nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere."

Mahatma Ghandi

Autoportret!

einstein albert